E una dintre cele mai frecvente propoziții auzite în cabinetul nostru: „mi-a spus că totul e în regulă”. Analizele sunt pe hârtie, valorile sunt încadrate, iar tu ești în continuare obosit, cu somn prost și cu o ceață care nu se ridică.
Nu e în capul tău. E o problemă de cum se construiesc intervalele de referință.
De unde vin intervalele de referință
Un interval de referință se calculează statistic, pe o populație considerată sănătoasă, luând de obicei intervalul în care se încadrează 95% dintre subiecți. Populația respectivă nu e formată din oameni optimi. E formată din oameni care, la momentul recoltării, nu aveau un diagnostic.
Consecința e directă: o valoare aflată la limita de jos a normalului te scoate dintr-o categorie de boală, dar nu te așază automat într-o stare de funcționare bună.
Trei exemple concrete
Feritina cu valoare de 15 ng/ml e raportată ca normală în multe laboratoare. La această valoare, rezervele de fier sunt aproape epuizate, iar oboseala și căderea părului sunt frecvente, chiar cu hemoglobină normală.
TSH-ul de 3,5 mUI/l intră în interval. Pentru un pacient cu anticorpi anti-TPO prezenți și simptome de hipotiroidie, e o valoare care merită discutată, nu ignorată. Adesea raportul T3/T4 spune mai mult decât TSH-ul singur.
Vitamina D de 22 ng/ml e adesea raportată fără mențiune. Pentru funcția imună și pentru dispoziție, pragul relevant e considerabil mai sus.
Ce lipsește din setul standard
O parte din răspuns e că analizele care ar explica starea ta nici nu au fost cerute. Un set de rutină nu include cortizolul salivar în patru puncte, homocisteina, magneziul eritrocitar sau anticorpii tiroidieni.
- Cortizol salivar, patru determinări: arată tiparul axei de stres, nu doar o valoare izolată.
- Anticorpi anti-TPO: pot fi prezenți cu ani înainte ca TSH-ul să se modifice.
- PCR ultrasensibil: detectează inflamația de nivel scăzut, invizibilă la PCR standard.
- Magneziu eritrocitar: magneziul seric e normal chiar și într-un deficit tisular real.
Ce poți face
Primul pas util e să îți aduni toate analizele din ultimii doi-trei ani și să le citești în evoluție, nu punctual. O feritină care a scăzut de la 90 la 25 spune ceva, chiar dacă ambele valori sunt „normale”.
Al doilea e să ceri interpretarea în relație cu simptomele tale. Nu e o cerință exagerată. E, de fapt, definiția actului medical.
- Ceriotti F et al. Reference intervals: the way forward. Annals of Clinical Biochemistry, 2009.
- Soppi ET. Iron deficiency without anemia - a clinical challenge. Clinical Case Reports, 2018.
Informațiile din acest articol au caracter educativ și nu înlocuiesc consultul medical. Orice decizie privind tratamentul se ia împreună cu medicul curant.